Recomandări pentru un psiholog educațional: 1. Efectuați o consultație psihologică și pedagogică pentru a aduce în atenția profesorilor clasei rezultatele diagnosticelor psihologice ale nivelului de anxietate.2. Organizarea unui proces de consiliere și educare a părinților (la cerere) pentru coordonarea acțiunilor menite să ajute un copil foarte anxios în procesul de învățare.3. Elaborarea unui program de cursuri corecţionale pentru copiii cu nivel ridicat de anxietate, bazat pe natura şi natura dificultăţilor.4. Organizați și desfășurați sesiuni de instruire cu copii foarte anxioși pentru a reduce nivelul de anxietate și a elimina eventualele dificultăți de învățare, precum și pentru a dezvolta o motivație pozitivă de învățare Recomandări pentru profesorii clasei: 1. Luați sub control special un grup de copii foarte anxioși, evitând în comunicare, dacă este posibil, comentariile critice și aprecierile negative ale personalității lor, care au un efect traumatizant asupra lor. Implementați o abordare individuală a învățării și a interacțiunii interpersonale.2. Organizarea muncii la activități extracurriculare care vizează ameliorarea stresului emoțional, unirea echipei de copii și dezvoltarea abilităților de comunicare.3. Pentru a evita suprasolicitarea, creați condiții blânde: folosiți elemente de relaxare motrică și emoțională în lecție, dozați încărcătura educațională și cantitatea de teme și faceți schimbări frecvente de activități.4. Amintiți-vă că emoțiile joacă un rol important în adaptarea copiilor cu niveluri ridicate de anxietate. Astfel de copii pot studia bine într-o atmosferă calmă și prietenoasă și, dimpotrivă, acești copii au cel mai puțin succes în situații de stres crescut: în condiții de timp limitat pentru îndeplinirea unei sarcini, la finalizarea unor teste, în timpul unui sondaj care necesită o intervenție imediată. Recomandări pentru părinți: 1. Construiește o relație cu copilul tău, astfel încât să se simtă calm și încrezător cu tine: - ascultă-ți copilul, petrece cât mai mult timp cu el. Stabilirea tradițiilor de familie, activități comune: jocuri (mobil, masă, computer); citind împreună cărți interesante, mergând la cinema, teatru, muzeu, cumpărături comune; mersul împreună; divertisment și recreere în comun; gătiți împreună - împărtășiți-vă experiența copilului dvs.: spuneți-i despre copilărie, dificultăți, bucurii, greșeli și experiențe - dacă există mai mulți copii în familie, încercați să acordați atenție „nedivizată” fiecăruia dintre ei; nu doar tuturor împreună în acelaşi timp.2. Urmărește-te, mai ales în acele momente în care ești stresat, iritat: - spune-ți „Stop!” și numărați până la 10 - nu atingeți copilul - mai bine mergeți în altă cameră - amânați activitățile în comun cu copilul (dacă este posibil - evitați mișcările bruște - respirați mai adânc; reduceți în mod deliberat volumul și tonul vocii, nu trântiți ușa.3. Dacă ești supărat, atunci copiii ar trebui să știe despre starea ta. Spune-le copiilor tăi direct despre sentimentele, dorințele, nevoile tale, folosind „mesaje-eu” în loc să-ți arăți nemulțumirea asupra copiilor tăi: - „Îmi pare rău, sunt foarte obosit la serviciu. Nu totul merge bine pentru mine. A fost o zi foarte grea. Acum voi bea ceai, voi odihni puțin și apoi vom vorbi” - „Sunt foarte supărat, sunt într-o dispoziție groaznică. Vreau să fiu singur. Vă rog să jucați în camera alăturată”;- „Îmi pare rău, sunt foarte iritat acum. Nu ești absolut de vină pentru nimic. Acum mă voi pune în ordine și voi veni la tine.”4. În acele momente în care ești supărat sau supărat: - fă ceva plăcut pentru tine, - fă o baie caldă, duș - bea ceai - doar relaxează-te pe canapea; - folosește respirația profundă, expiră mânia sub formă de nor - încordează-te și relaxează-ți mâinile;.