„Interferența este o perturbare terță parte care acționează în sistemul de transmisie și împiedică recepția corectă a semnalelor” (Din un manual de fizică) Dacă facem o analogie cu semnalele radio și cu legile fizicii, gândurile și sentimentele noastre pe care vrem să le facem transmite altuia ajunge adesea la el într-o formă distorsionată, cu interferențe. Sunt multe motive pentru acest zgomot de comunicare: lipsa de competențe, opinii și convingeri diferite, bariere emoționale... Conform cercetărilor, fiecare persoană interpretează informațiile primite în funcție de convingerile și interesele personale Când ascultăm pe altul, începem să analizăm sensul a ceea ce se spune. Cum facem asta? Transmitem cuvintele adversarului prin experiența noastră. Dar aceasta este experiența noastră. Să notăm diferența dintre sensul cuvintelor „ascultă” și „auzi”. „Ascultă” presupune că ascultăm interlocutorul fără a-l întrerupe și ajutându-l cu expresii faciale și gesturi pentru a ne exprima gândurile. În același timp, încă ne putem gândi la ceva al nostru. „A auzi” înseamnă a pătrunde în conținutul mesajului, a simți și a înțelege despre ce vorbește partenerul de comunicare, fără a-ți inventa propriul sens și fără a crea aparența de ascultare Totul la prima vedere este simplu și complex în același timp. Să vorbim despre limbă ca mijloc de comunicare. Comunicăm unii cu alții prin limbaj. Limba este codul comunicativ al tuturor oamenilor, indiferent de naționalitate. Cuvintele, mijloacele de transmitere a limbajului, reflectă experiența fără a fi experiență în sine. În general, limbajul este reproducerea experienței O analogie poate fi făcută cu „meniul de cină”. Cu siguranță nu vei câștiga kilograme în plus mâncând cuvinte din meniu. Când auziți cuvântul „salata”, unii se gândesc la iarbă, alții la un amestec de fructe condimentat cu frișcă și alții la popularul „Cezar”. S-ar putea chiar să simți în gură gustul alimentelor tale preferate, dar nu va fi mâncare adevărată. Un meniu este doar o descriere a preparatelor tale preferate, adică limbajul este o reflectare a experienței, la fel cum un meniu este o reflectare a unei mese, o fotografie este o reflectare a unei persoane. Limba nu este experiență. Fiecare persoană oferă cuvintelor sens în funcție de caracteristicile experienței sale. O persoană nu poate transmite literalmente experiența sa altuia Pentru a înțelege interlocutorul, trebuie să treceți de la cuvinte la sens. Și pentru a face acest lucru trebuie să punem întrebări. Dacă ne pierdem, începem să-i întrebăm pe trecători cum putem ajunge la „punctul B”. Pierzând înțelegerea și firul comunicării, de foarte multe ori nu înțelegem că suntem „pierduți” și nu știm să găsim sens. De exemplu, când nu ne place ceva, începem o căutare activă a sufletului sau o căutare explicații externe pentru circumstanțele apărute. Tipul îi spune prietenei sale: „Nu sunt pregătit pentru o relație de familie”. Ea pleacă trântind ușa și începe să caute motivul în ea însăși: e ceva în neregulă cu mine, nu sunt potrivit pentru el, el caută o potrivire mai demnă. Își frământă mințile despre ceea ce trebuie să schimbe în ea însăși pentru a salva relația. Tipul a fost crescut cu convingerea că poți să-ți întemeiezi o familie doar atunci când „te pui pe picioare”: un apartament, o mașină etc. Și să fiu sincer, încă nu are nevoie de o familie. Are deja o viață bună. Și fata este mulțumită de asta. Sau poate că a făcut-o... Sau acest exemplu: un tip îi spune unei fete: „Mă simt mai bine cu tine decât cu oricine altcineva”. Ea aude în cuvintele lui: „Sunt gata să-mi trăiesc toată viața alături de tine”. Și deja își caută o rochie de mireasă în vis. Și pur și simplu i-a împărtășit starea lui „aici și acum”. Înțelegându-și tânărul, fata s-ar putea bucura și de această stare, dar, din păcate, a preferat lumea iluziilor Dacă acest cuplu ar fi comunicat corect, ar fi devenit, fără îndoială, mai fericiți. La urma urmei, s-a dovedit că sentimentul de fericire este corelat cu prezența conștiinței în prezent Conform rezultatelor unor studii recente, psihologii au ajuns la concluzia că visele ne fac nefericiți, în care cheltuim 46,9%. a timpului nostru, căzând din prezent „Iluziile ne atrag prin faptul că ameliorează durerea, iar ca înlocuitor le aduc.